[0:02]Când România e în stare de urgență, radioul e starea de bine. Ascultă Radio ZU. Ai grijă de tine. Rămâi în starea de bine. S a făcut ora 9:00, e 9:00 și 2 minute și este vineri. Asta înseamnă că alături de mine sunt și Alexandra Irod și Paul Olteanu. Bună! Te pupăm! Salutare trupă! Bună seara tuturor! Să le reamintim oamenilor, da? Alexandra este psihoterapeut. Paul Olteanu activează ca Master Trainer și Executive Coach specializat în comunicare, neuroștiință și procese de transformare. Din 2013 Paul a fost cel mai activ trainer și coach PCM din România și este anual în top cinci în Europa. Bine, bine, bravo, Paul. Te rog, te rog, nu mai, nu mai. PCM Ok, PCM înseamnă Process Communication Model și este o teorie de personalitate premiată utilizată la NASA în selecția și gestionarea echipelor și în pregătirea comunicațională a președinților americani. Și fix despre asta vorbim astăzi. Da, modelul ăsta pe care îl așteptam de mult timp ca temă. Mă bucur că avem ocazia să povestim despre el. Știu că ți place foarte mult, așa că Foarte mult. Trebuie să am grijă cât vorbesc. Ăsta, în mod normal, e un model care se predă în trei zile de curs, ore 8:00 ore în fiecare zi de curs, și noi avem o oră. Deci o să fie o provocare interesantă.
[1:30]Voiam să spun că noi le am zis oamenilor pe Facebook, am pus acolo șase poze cu Sherlock Holmes, Steve Jobs, Lady Diana, Einstein, Lorelai Gilmore din Fetele Gilmore și Tony Stark din Iron Man și Iron Man și Avengers. Să spună cu care se identifică mai tare. Din ce am văzut, băieții s-au dus spre Iron Man. Nu îmi dau seama dacă au înțeles prea bine întrebarea, chiar se identifică sau și-ar dori să fie ca. Aia e treaba. Deci când răspundem la întrebarea asta, dacă vreți, dragilor, să intrați în joc și să ne ajutați cu un răspuns pe Facebook, trebuie să vă gândiți cum sunteți, nu cum v-ar plăcea să fiți. Și ca să fie mai ușoară alegerea, lăsăm întrebarea deschisă, deci puteți să răspundeți oricând cu unul dintre personajele povestite mai devreme. Hai să vă dăm un pic de context, să vă spunem despre ce e modelul ăsta. Prin anii '70 la NASA aveau o problemă semnificativă în cum își recrutau oamenii, în cum alegeau candidații care urmau să plece să plece în misiuni spațiale. Chestiile astea erau foarte periculoase, mize mari, necesitau un nivel ridicat de competență și ei au descoperit o metodologie care se numește Process Communication Model sau Modelul Procesului Comunicării. A fost inventată de un psiholog american pe care îl cheamă Taibi Kahler. Ei, și modelul ăsta ce permitea e ca observând cum comunică și cum se poartă un om preț de vreo 15, 30 de minute, doar observându-l, nici nu trebuia să vorbim cu el. Deci e ca și cum ne așezam la o masă, îl observam pe el comunicând cu altcineva și modelul ăsta ce permitea era să extragi o grămadă de trăsături psihologice, să faci profiling, practic, să înțelegi în 15, 30 de minute un întreg univers interior despre ălălalt. Mamă! Filozofia modelului e foarte utilă ăsta când ne alegem parteneri de viață, locuri de muncă, dacă lucrăm în vânzări, de exemplu, e foarte folositoare chestia asta. Pe mine și pe Alex, pe noi ne a ajutat foarte mult și în relație și o să povestim un pic și cum s-aplică ăsta acasă, mai ales zilele astea când stăm mult în contact cu oamenii dragi. Dar să vă zic ideea lui centrală. Deci modelul ăsta în esență spune așa, că personalitatea umană e alcătuită din șase paliere sau șase etaje. El folosește metafora unui bloc, a unei căsuțe care are șase etaje și în căsuța asta sunt șase tipuri diferite. Fiecare dintre personajele pe care le am pus noi pe internet, pe Facebook și v-am invitat să ne spuneți cu care rezonați, reprezintă arhetipal, așa în formă pură, unul dintre astea șase paliere.
[4:00]Dar important în modelul ăsta în PCM, de reținut e că toți le avem pe toate șase. Deci nu suntem doar Tony Stark sau doar Lady Diana sau doar Einstein sau doar, nu știu, Lorelai Gilmore. Avem energia din toate în fiecare dintre noi. Doar că energia asta nu e la fel de intensă pe fiecare dintre dimensiunile astea la fiecare dintre noi. Adică unii avem un pic mai mult de Einstein în noi decât de Lady Diana, alții avem mai mult, nu știu, Tony Stark decât Lorelai Gilmore și așa mai departe. Și foarte pe repede înainte, după ce v-am zis ideea asta că toți le avem pe toate șase, vă mai zic așa. Baza personalității sau parterul din bloculețul ăsta, dacă folosim metafora cu blocul, parterul e singura dimensiune care fie e genetică, e înnăscută, fie modelul pune o notă de subsol acolo și spune sau se formează în primele câteva luni de viață. Deci ea are o componentă genetică foarte puternică, o componentă predeterminată. Deci toți ne naștem cu o predispoziție genetică către Tony Stark, Lady Diana și așa mai departe. După care, asta e prima idee. Următoarea idee e că avem energie din toate celelalte cinci, deși baza e genetică și ordinea celorlalte cinci paliere din căsuța asta, deci ce o să avem la etajul doi, la etajul trei, la etajul patru și și cu câtă energie. Dacă vă imaginați un bloc, puteți să vă gândiți la nivelul de energie ca la câte ferestre sunt la fiecare etaj. Cât de ușor îmi e mie să privesc realitatea de la fiecare dintre palierele astea ale personalității mele. Și acum hai să vă zic care sunt palierele. Ele poartă niște denumiri în engleză pe care noi le-am tradus în română și sunt o să le zic doar prima dată interschimbabil și după aia rămâne numai pe română. Asta zic, în ideea în care dacă vă prinde, vi se pare interesant modelul și vreți să citiți mai mult sau să aflați mai mult, o să le găsiți mai degrabă denumirile în engleză, de asta aș vrea să vi le numesc și pe astea. Și ele sunt așa. Prima dimensiune dintre astea, într-o ordine pur aleatorie, este o dimensiune care se cheamă Thinker în engleză sau gânditor. Ăștia, oamenii care îl au pe ăsta bază, care îl au cea mai puternică dimensiune a personalității, care în model se cheamă baza personalității, sunt oamenii analitici dintre noi, cei care ca să ia o decizie au nevoie să strângă multe date sau informații. Gata, m-am m-am regăsit. Așa? Așa. Ce rapid a fost, rapid. Cum ziceai tu, cu listuțe. Deci înainte, de exemplu, să meargă la piață, fac liste, înainte să meargă în concediu, să gândească ce vor să vadă acolo. Nu că lasă lucrurile Asta e treaba. Asta e energia, asta e energia la gânditor. Când vorbesc cu ceilalți, gânditorii tranzacționează în comunicare, au e folosită în model metafora asta cu ce tranzacționăm sau ce schimbăm în comunicare, gânditorii schimbă logică, dragilor. Sunt oamenii care zic mie nu mi e clar, eu nu înțeleg. Ai putea te rog să mi dai mai multe informații. Deci doar ca să fiu sigur că am înțeles bine. Și sintetizează sau reformulează ce a zis interlocutorul, mai zic o dată. Sunt oamenii care vorbesc, când îți povestesc ceva, de exemplu, cum au fost în, cum au fost în vacanță sau la munte sau unde au mers, îți dau multe detalii. Am stat la etajul patru la camera 23 și mai erau cred că încă 10 familii cu noi pe palier. E posibil să fi fost vreo opt, dacă mă gândesc mai bine. Deci sunt oameni care folosesc multe date când povestesc și pun foarte mult preț pe competența altora. Deci ca să câștigi în încrederea unui gânditor, unui om cu baza asta de gânditor, e important să pară și să proiectez competență, să te pricepi la ce zici, că ei prețuiesc foarte mult să ai logică și să fii bun la ce zici. Vă zic și o statistică din mediul profesional din România. Ăsta e în premieră așa, nu nu aveam în program. În mediul business la noi în țară, deci în companii, cu precădere în corporații, oameni cu baza asta de gânditor sunt 46%. Mamă! Deci aproape unul din doi oameni care lucrează în mediul business în România, au asta ca cea mai puternică dimensiune a personalității, gânditorul. Mai zic o singură idee și Alex o să povestească mai multe despre asta. Gânditorii când intră în stres, deci când încep să se simtă amenințați acasă sau la birou, încep să controleze, să zică, să verifice oamenii. Ai trimis documentele, sigur ai făcut? Ai luat gunoiul? Ai dus gunoiul? Ai cumpărat alea? Sunt ăia perfec Sunt ăia perfecționiști. Gata, m-am găsit. Așa, așa. Și dacă nu au parte de control sau dacă nu se întâmplă lucrurile, fac ei cu mâna lor. Nu mai ai zis tu că ai avut o expresie foarte faină înainte să începem, care e definitorie pentru gânditori. A, da. Am zis că dacă e ceva de făcut și ar trebui să facă soțul meu sau altcineva, am zis: „Lasă, că decât să-ți explic ție, pierdem timp, mai bine o fac eu. Rezolv eu, lasă. Lasă că fac eu, lasă-mă.” Asta e treaba. Exact, asta e. Deci gânditorii au înclinația în stres, exact, să supraîncarce cu munca altora. Tatăl meu, de exemplu, și cu tatăl Alexandrei, că i-am profilat pe amândoi, amândoi au această bază de gânditor. Da. Bun. Ăsta e primul. Următorul, care este prezent în rândurile noastre în această seară, dar n-o să spunem la cine, este unul care se numește perseverent. În engleză îi zice Persister de la persistență, perseverent. Perseverentul, dragilor, percepe realitatea, înțelege lumea din jur, palierul ăsta al personalității înțelege lumea din jur, în opinii. Adică judecă realitatea după propriul sistem de credințe sau valori. Și la ei în comunicare o să auzim foarte mult expresii din registru e corect, e drept, e normal, e de bun simț. Alex, ne mai zici tu câteva? Le-ai enumerat foarte bine. Le-ai memorat bine. A, mersi frumos. Dar am zis că le-ai auzit mai des. Stai un pic, simt nevoia să le amintesc oamenilor că voi doi formați un cuplu. Sunteți chiar logodiți. Da, ca să știe lumea. De ce? Așa, așa. Bun. La perseverenți în comunicare o să vedem tranzacționată, schimbată moneda valorilor. O să se exprime mai degrabă în credințe decât în date. Dacă un gânditor o să zic că am făcut 25 de minute până la tine la ora 10:00 dimineață. Deci am făcut cu 10 minute mai mult decât aș face în mod normal. La perseverenți o să auzi, băi, am făcut foarte mult până la tine. E traficul ăsta mi se pare că nu e normal să circule așa într-o țară civilizată. Și dacă ascultați, dragilor, cum e exprimată ideea, deși ambii oameni zic că a durat prea mult drumul ăsta, procesul, cum cum o spun, procesul comunicării e foarte diferit și arată personalități foarte diferite. Mhm. Că veni vorba. Uite, am am uitat să întreb ceva important, dar hai să vă zic și ce fac în stres perseverenții și după aia povestim. Vreau să vă întreb ceva. Perseverenții când intră în stres, când obosesc psihologic sau când se simt amenințați acasă sau la birou, ce fac e că încep să-și impună credințele cu forța asupra altora, sub formă de predică sau morală. Îți țin predici sau îți fac morală. E inacceptabil așa ceva, e lipsă de respect, nu-ți pasă, nu ești implicat, dar cum e posibil așa ceva? Genul ăsta de comunicare. În timp ce la gânditor e treaba aia cu supraîncărcatul, că preiau din sarcinile altora și fac ei, că-i văd pe ceilalți în general drept incompetenți. Decât să-ți explic ție, mai bine fac eu. Acuma, dintre personajele noastre, hai să și deconspirăm două dintre ele. Care vi se pare că s-ar încadra la gânditor și care vi se pare că s-ar încadra la perseverent? Din cele șase personaje pe care invităm din nou pe oameni să le voteze pe Facebook, să vadă cu care rezonează mai tare. Aha, deci dintre Sherlock Holmes, Steve Jobs, Lady Diana, Einstein, Lorelai Gilmore sau Tony Stark. Exact. Care vi se pare că aduce mai degrabă a gânditor, un om structurat, analitic, logic, care strânge date înainte să ia decizii. Cine e Sherlock Holmes, nu? E posibil să fie o mică capcană așa cu cu cine ar putea să pară gânditor mai ușor.
[11:57]Exact. Care dintre ei? Păi, mă gândesc că așa, instinctiv, poate să-ți vină în minte Einstein. Da. Că puțin poate știm așa cum era el ca personalitate. Da, dar știm că Sherlock Holmes era sigur cu baza asta de gânditor. Ăsta este. Deci Sherlock Holmes, dragilor, sau Hercule Poirot, sau Monica din Friends, dacă ați urmărit serialul Friends, toate personajele astea au avut bază gânditor. Sau pentru bărbații care ne ascultă, fani de SF-uri, Spock și Data, dacă ați urmărit Star Trek, Spock și Data aveau bază gânditor sau Sheldon, dacă vă uitați la A, da. The Big Bang Theory. Bun. La perseverent mai lăsăm misterul un pic acolo, nu povestim încă despre cine e vorba ca să le zicem și pe celelalte. Celelalte tipuri sunt așa. Al treilea se numește empatic. Este dimensiunea personalității noastre care percepe lumea în emoții. Gânditorul în date, perseverentul în opinii și empaticul în emoții, în stări și senzații. Ăștia sunt oamenii dintre noi care când vorbesc se exprimă mult spunând: „Mi-e drag, mă bucur, ce frumos, ce drăguț, mi-e tare bine, mă simt confortabil, nu mă simt confortabil, mi-e teamă, mă îngrijorează.” Deci oameni care vorbesc, se exprimă ușor în emoții și asta ne arată că ăsta e parterul clădirilor. E cea mai puternică dimensiune a personalității lor, e etajul unde-s cele mai multe ferestre deschise către realitate. Paul, eu și pe tine te-am auzit de multe ori spunând: „Ce frumos.” Sau Ăsta mai poate să vină de la un etaj, și anume de la Rebel, care urmează acuma la noi. Că „ce frumos” poate să fie ori o emoție, dacă o zici cu un ton mai blând, așa. „Ce frumos, mă! Ce drăguț! Mă bucur mult.” E energia asta caldă. Mhm. Sau poate să fie: „Mamă, ce tare! Super frumos!” Dar cred că mai repede acolo te-am auzit. Așa. Și ăsta, cum am comunicat eu acuma, arată un etaj de rebel. N-o să vă povestesc încă dacă e baza mea sau nu, dar e foarte frumos că l-ai l-ai auzit pentru că e în primele mele paliere ale personalității. Etajul ăsta de rebel, spre bucuria Alexandrei. Ok. Să povestim ce înseamnă rebelul. Rebelul e etajul personalității noastre care percepe lumea reacționând la ea cu-mi place sau nu-mi place. Am chef, n-am chef, tare, trăznet, super, marfă. Mi-a plăcut maxim. A fost super tare. Uau, cât de mișto a fost acolo. Aici o să vedem comunicare cu multă amplitudine. Tonul urcă, coboară e și nonverbal, în termeni de limbaj corporal, sunt foarte expresivi. Și definitoriu pentru rebel, pentru etajul ăsta al personalității noastre și mai ales pentru oamenii care-l au parter, care-l au baza personalității, e că în comunicare tranzacționează umor. Îți spun glume, fac șoti, hai să zic una tare. Fii atent ce am auzit azi. O, iubita, ce faci? Genul ăsta de energie. Aici ca personaje numesc vreo două, trei. Nu s-o deconspiri cine e din lista noastră. Dar am avea așa, Robin Williams, actorul avea baza asta în lumea reală și el, dacă vă amintiți, avea numai roluri din astea. Glumeam și șoti. De multe ori în film, da. Exact. Alex, că tu ești Jim Carrey nu are bază rebel în viața reală, dacă te uiți la el. Plus că eu sunt și destul de rezervat în a a povesti despre oameni din lumea reală, că nu e tocmai etic să anunțăm astea, dat fiind câte spun despre ei. Dar în multe din filme, Ace Ventura, de exemplu, sau așa, acolo da, joacă roluri de om cu baza personalității rebel. Din lumea reală, mai din lumea reală, dintr-un serial urmărit puternic, vreau s-o întreb pe Alex, care din Friends crede că are bază rebel, că ea, de fapt, și știe cine. E serialul ei preferat și poate să ne spună de acolo un rebel. Păi, Joey. Joey, care mereu să dragul de Joey. Știe, Dragul de Joey. Așa. Care vrea să se distreze, să facă ce are chef. Deci este dimensiunea. Să se amuze, nu? Și e singurul dintre ei cumva la care și vedem așa că inclusiv spre sezoanele finale, el rămâne cumva în ipostaza asta de adolescent așa, care vrea să se distreze, să experimenteze lucruri noi, adică mai puțin accent pe Seriozitate.
[16:14]Da, da, da, legată de de viața lui. După cum puteți să vă imaginați, dragilor, oameni cu bază rebel nu sunt foarte mulți în mediul profesional, în mediul ăsta care lucrez eu mult cu corporații, nu sunt foarte mulți. Sunt vreo 4,5 la sută. Gânditor 46% și rebel 4, 4,5 și ceva de felul ăsta. Bun. La promotor eu ce pot să spun din experiența mea, din cum o trăiesc eu, eu n-am o nevoie așa mare de adrenalină fizică, cât de adrenalină mentală. De exemplu, activitatea asta de training în care întâlnesc zeci de oameni noi în fiecare săptămână, pe care trebuie să-i câștig de partea mea și să-i îi pot ajuta să învețe ceva, mie îmi dă foarte multă adrenalină socială. Adrenalină psihică o să mai vedeți în dezbateri. Sunt, de exemplu, Kennedy. Avea JK, avea bază promotor. Tony Stark, din lista noastră. Și la el, dacă ați văzut Iron Man sau Avengers, o să vedeți că el, instantaneu, face ceva.
[17:15]Ceilalți analizează, mai ales doctor Strange, de exemplu, care e bază gânditor, face un calcul, analizează, face scenarii, ăsta până când ălălalt se dezmetice, ăsta se duce și face ceva. Da, da, da. Și de obicei pe cont propriu. Și asta cumva am mai observat așa, că în momente conflictuale, înclinația lor e mai degrabă să și piardă răbdarea și chiar să-i considere pe ceilalți slabi dacă nu se descurcă singuri. Ca și cum, nu știu, motoul ar fi așa: „Fii puternic. Dacă eu mă descurc, tu de ce nu poți?” Da, da. Și atunci, din păcate, uneori, în stres pot, pot să dea senzația asta că nu se gândesc la nevoile tale, că ei sunt singuri pe lume și, prin urmare, și tu ești, că dacă el poate, poți și tu. Da, da, da. E foarte mult din energia asta. Când când intră în stres. Și în stres, ce mai fac promotorii destul de mult, e că riscă mult. James Bond e un exemplu foarte bun. În, mai ales în Casino Royale, în filmul respectiv, în care joacă poker, e pe punctul de a muri, că-l otrăvește jucătorul ălălalt. Și, după ce reușise să se resusciteze singur, fiind James Bond, nu pleacă de la masă, se duce și continuă să joace, să-l bată pe ăla. Deci, la promotor e foarte puternică nevoia asta de incitație, de adrenalină, care poate să fie și foarte pozitivă. De exemplu, dacă aveți un copil sau un partener de viață cu baza asta și-i dați provocări care-i plac. De exemplu, „Băi, eu n-am reușit niciodată să reușesc să aspir toată casa în două ore.” Dacă ție îți iese, ești brici, ești as. Promotorii cuplează, pușcă, ca să zic așa, foarte bine cu genul ăsta de provocări și o să vedeți, în general, și în contexte profesionale, cu cât e mai greu, cu atât îi stimulează mai tare sau li se pare mai incitant. Asta e definitoriu.
[19:00]Întreabă cineva, scuză-mă. Vroiam să zic că pe WhatsApp cineva întreabă, spune că se regăsește în toate aceste tipuri de personalitate. Ceea ce da, este firesc, dar e curioasă de cum își dă seama care sunt mai accentuate. Practic, care ar fi baza? Cum afli care-ți e baza? Păi, dragilor, noi am făcut o introducere în ora pe care am avut-o la dispoziție. Abilitatea asta durează ceva să-ți o formezi, să vezi ușor, dar la ce se pot uita oamenii care au prins drag de model și vor să-l folosească, e cum comunică partenerii sau oamenii din jur.
[19:59]Că la fiecare în vorbire o să se audă mai mult percepția respectivă. De exemplu, dacă ai un partener de viață gânditor, o să vorbească mult cu date, cu fapte și informații. Dacă ai unul cum sunt eu cu bază promotor, o să vorbească mult în acțiuni. „Alex, hai să începem. Uită-te la link, vezi că ți-am trimis. Intrăm la radio. Hai să facem asta. Comandă tu mâncare.” Politicos, așa. Așa, așa, așa.
[20:25]Da. Din astea acționale. Dacă avem unul cum sunt eu cu bază promotor, o să vorbească mult în acțiuni. Alex, hai să începem. Uită-te la link, vezi că ți-am trimis. Așa.
[20:38]La promotor e foarte puternică nevoia asta de incitație, de adrenalină, care poate să fie și foarte pozitivă. De exemplu, dacă aveți un copil sau un partener de viață cu baza asta și-i dați provocări care-i plac. De exemplu: „Băi, eu n-am reușit niciodată să reușesc să aspir toată casa în două ore.” Dacă ție îți iese, ești brici, ești as. Promotorii cuplează, pușcă, ca să zic așa, foarte bine cu genul ăsta de provocări și o să vedeți, în general, și în contexte profesionale, cu cât e mai greu, cu atât îi stimulează mai tare sau li se pare mai incitant. Asta e definitoriu.
[21:26]Întreabă cineva, scuză-mă. Așa. Te rog, te rog, nu, asta voiam. Nu, voiam să zic că pe WhatsApp cineva întreabă, spune că se regăsește în toate aceste tipuri de personalitate, ceea ce da, este firesc, dar e curioasă de cum își dă seama care sunt mai accentuate. Practic care ar fi baza? Cum afli care-ți e baza?
[21:44]Păi, dragilor, noi am făcut o introducere în ora pe care am avut-o la dispoziție. Abilitatea asta durează ceva să-ți o formezi, să vezi ușor, dar la ce se pot uita oamenii care au prins drag de model și vor să-l folosească, e cum comunică partenerii sau oamenii din jur. Că la fiecare în vorbire o să se audă mai mult percepția respectivă. De exemplu, dacă ai un partener de viață gânditor, o să vorbească mult cu date, cu fapte și informații. Dacă ai unul cum sunt eu cu bază promotor, o să vorbească mult în acțiuni. Alex, hai să începem. Uită-te la link, vezi că ți-am trimis. Intrăm la radio. Hai să facem asta. Comandă tu mâncare. Politicos, așa. Așa, așa, așa. Da. Din astea acționale.
