[0:04]Bună ziua, surori, să iau microfonul pornit. Sper să ne spuneți dacă se aude bine, da? Hai să verificăm aici tehnica. Este. Bine. Bună ziua tuturor. În primul rând și bine ați venit la conferința de presă de astăzi. Dragi părinți, dragi reprezentanți ai presei, dragi profesori și directori din municipiul Chișinău. Astăzi Ministerul Educației și Cercetării va prezenta concluziile unei analize ample privind situația rețelei școlare din municipiul Chișinău. Și vom anunța totodată un pachet de soluții concrete pe care Ministerul Educației și Cercetării le pune la dispoziția orașului și Chișinău. Soluții care trebuie implementate de către primăria orașului Chișinău pentru a rezolva problema supraaglomerării din școlile din capitală. Noi suntem gata să sprijinim acest proces, să punem umărul, să oferim expertiză și resurse, dar primăria trebuie în sfârșit să și onoreze obligația legală și morală în calitate de administrator al școlilor capitalei și să prezinte un plan de rezolvare a problemei cu măsuri concrete pe care le va întreprinde. Până la urmă vorbim de cea mai bogată primărie din țară, cu resurse incomparabile față de celelalte localități. Problema supraaglomerării școlilor nu este o descoperire de ieri. A fost cea mai des invocată problemă de părinți, profesori și elevi, în toate întâlnirile și consultările publice pe care le am avut în campania electorală care a trecut. Și deși responsabilitatea de bază pentru rezolvarea acestei probleme aparține primăriei, am decis totuși să intervenim și să propunem soluții și foarte important, să deschidem această discuție publică, pentru că la nivel municipal ea lipsește cu desăvârșire. Astăzi în Chișinău, directorii și profesorii preferă să sufere în tăcere decât să polemizeze cu șefii lor de la primărie. Iar în asemenea condiții, cu o administrație locală care evită subiectul, cu o rețea școlară care merge și așa, cu zeci de autorizații de construcții eliberate fără nicio analiză a impactului asupra școlilor, noi nu putem asista indiferenți. Părinții, elevii, profesorii nu pot aștepta până când administratorii orașului găsesc timp, energie și voință, pentru ca să vină cu un plan minimal pentru dezvoltarea rețelei școlare din oraș. Copiii nu pot aștepta încă o generație de improvizații. Scopul nostru astăzi este foarte clar, să oferim soluții imediate care pot fi puse în aplicare acum și să declanșăm o discuție publică serioasă care să se încheie cu un plan clar, asumat de primar și votat de Consiliul Municipal, astfel încât problema să fie rezolvată pe termen mediu și lung. În ultimii cinci ani de zile, numărul elevilor din Chișinău a crescut cu 15.000 de copii. Este o veste bună pentru oraș, dar această creștere nu a fost însoțită de nicio strategie de extindere sau modernizare a spațiilor școlare. Astăzi avem școli în care clasele ajung la 38, 40 și uneori și 42 de elevi, peste orice standard acceptabil, peste orice capacitate de proiectare, peste orice limită a bunului simț. În același timp, tot în Chișinău, la câteva sute de metri distanță de școlile supraaglomerate, sunt școli cu zeci și sute de locuri libere. În total, municipiul are peste 5000 de locuri neutilizate. Dar sunt locuri libere în școlile în care părinții nu vor să ajungă, pentru că nu au fost modernizate, nu sunt sprijinite și nu sunt promovate. Această situație este rezultatul unor ani de decizii neinspirate, al investițiilor făcute de primărie fără o minimă viziune și a lipsei unei planificări urbane responsabile. Bugetul primăriei nu merge acolo unde ar rezolva problema, căci școlile care trebuie modernizate și au locurile libere. Problema districtelor școlare nu este abordată, deși este una dintre principalele probleme care generează supraaglomerarea. Subiectul deschiderii de clase cu predare în limba română în școlile ruse este evitat, deși ar crea locuri imediate și ar echilibra fluxurile. Autorizațiile pentru proiecte imobiliare continuă să fie eliberate fără nicio prevedere pentru școli și grădinițe, de parcă educația copiilor ar fi o problemă secundară. Situația nu poate continua așa. Noi nu mai putem construi blocuri fără școli, nu mai putem permite clase de 40 de copii în licee proiectate pentru 25, nu mai putem pretinde că problema se va rezolva de la sine. Astăzi punem pe masă soluții, resurse și clădiri. Primăria trebuie să pună pe masă voință politică, responsabilitate, un plan clar și un buget municipal orientat spre rezolvarea acestei probleme. Atât se cere de la ei. Copiii din Chișinău merită mai mult decât improvizația, merită o rețea școlară funcțională, modernă și echilibrată. Merită o administrație care înțelege că educația nu poate fi lăsată în voia hazardului urbanistic. În acest context, MEC vine astăzi cu soluții concrete. Propunem transmiterea a două clădiri mari către primărie în comodat, exclusiv pentru extinderea rețelei școlare. Blocul Centrului de Excelență în energetică și electronică de pe strada Sadoveanu 40 și sediul actual al Liceului cu profil Artă Igor Vieru. Prin valorificarea acestor spații și prin transferul Liceului Igor Vieru în clădirea fostului Colegiu Tehnologic de pe strada Bogdan Voievod, capacitatea școlară din sectoarele Ciocana și Râșcani poate crește cu aproximativ 1600 de locuri noi, începând cu următorul an școlar. Ambele clădiri sunt în stare bună și foarte bună și pot fi valorificate rapid, iar primăria poate să decidă dacă vrea să deschidă acolo noi școli sau să extindă instituții existente. Ministerul este de altfel pregătit să aloce resurse suplimentare pentru dotarea și modernizarea acestor spații, dacă se va considera necesar, astfel încât începând cu 1 septembrie 2026, să poată deja primi elevi în condiții și mai bune. Aceasta este o soluție rapidă cu impact imediat care nu necesită construcții noi și care poate reduce presiunea în instituțiile cu clase supradimensionate. În același timp, propunem primăriei să adopte câteva decizii necesare. În sfârșit să elaboreze un plan și să aprobe un plan clar de reducere a supraaglomerării, să l elaboreze Direcția Municipală, să l propună primarului, să l aprobe în Consiliul Municipal, pentru ca acest oraș să ajungă să aibă o viziune și un document care să descrie ce se întâmplă mai departe cu investițiile în școlile din oraș. Să înghețe transferurile nejustificate către școlile care sunt astăzi deja supraîncărcate, să se deschidă clase noi în școlile care au locuri libere și o să vă arătăm imediat care sunt ele. Să aprobe un buget municipal pentru anul 2026, investiții în școlile subutilizate, deci școlile care au astăzi locuri libere, dar care nu sunt suficient de atractive, pentru că nu arată suficient de bine. Să reorganizeze districtele, astfel încât fiecare copil să aibă acces la cel puțin două instituții din apropiere și să clarifice situația cu sistemul de înscriere în școli și grădinițe. Să le integreze cu registrul de stat al populației și să aibă un mecanism real pentru a verifica viza de reședință a părinților, astfel ca să i orienteze spre districtele corecte. Aceste măsuri nu necesită schimbări legislative, necesită doar voința administrativă din partea primăriei. Pe termen mediu și lung, Chișinău are multe clădiri școlare abandonate și o să vă arătăm acum și câteva, sau blocate în stare de degradare. Pentru a le readuce în circuitul educațional, primăria trebuie să contracteze un grant, un credit de 30, 40 de milioane de euro de la partenerii de dezvoltare. Acesta este standardul orașelor europene care modernizează masiv infrastructura educațională. Nu are decât primăria să discute cu Berdu, cu Beiu, cu alți finanțatori și să identifice aceste resurse și să le pună în aplicare. De șase ani de zile, avem aceeași administrație la Chișinău, vă aduc aminte. De altfel, investițiile Ministerului Educației și Cercetării în Chișinău sunt astăzi printre cele mai mari din țară. Aduce aminte Ministerul nu vine doar cu recomandări, venim și cu investiții, 24 de instituții din Chișinău sunt deja parte a rețelei școlilor model din anii 90. Alte 12 instituții beneficiază de proiecte pentru eficiență energetică. În total, avem 36 de școli din oraș pe care noi le am inclus în diverse proiecte de modernizare și renovare capitală a infrastructurii școlare. La moment, investiția totală se ridică la 70 de milioane de euro, iar deja avem identificate resurse de aproximativ 55 de milioane de euro de la diferiți donatori. Creditori pentru aceste 36 de instituții, dar lucrările de renovare vor dura până în 2028, 2029, în majoritatea dintre ele suntem la etapa de proiectare tehnică. Acesta este de altfel cel mai mare pachet investițional destinat vreodată școlilor din capitală. În concluzie, am prezentat astăzi două lucruri. Avem pe de o parte o realitate, avem o rețea școlară dezechilibrată cu clasă de 40 de elevi în oraș. Ministerul oferă în comodat două clădiri construite în stare foarte bună de unde unde mâine, în principiu, poate începe un proces educațional, dar ne orientăm spre septembrie 2026. Suntem gata să investim acolo suplimentar. Totodată am enunțat foarte clar ce are de făcut primăria pe termen scurt și pe termen mediu și lung, pentru a contribui la rezolvarea acestei probleme. Dar primul pas pe care trebuie să l facă este să aprobe un elementar plan clar care să l prezinte locuitorilor orașului, părinților, profesorilor, directorilor cu privire la viziunea lor asupra dezvoltării rețelei școlare.
[11:42]Mulțumesc, doamna Olaru.
[11:48]Deci studiul a vizat mai multe aspecte care pot duce la rezolvarea problemei supraaglomerării spațiilor școlare din municipiul Chișinău. Astfel, descriind situația actuală a municipiului municipiul Chișinău, responsabilitățile primăriei municipiului Chișinău, cauzele supraaglomerării claselor de elevi, măsurile imediate, măsurile pe termen mediu și lung, contribuția Ministerului Educației și concluziile strategice care reies din acest studiu. Deci, după cum am enunțat și domnul ministru, numărul de elevi în Chișinău a crescut în ultimii cinci ani cu aproximativ 15002 elevi, dinamica a fost una fulminantă. Dacă vorbim despre instituțiile în care au crescut numărul de elevi, putem menționa că aproximativ în 29 de instituții numărul s a mărit cu 10%.
[12:43]Iar în peste 16 instituții de la 40 la 100%. Mărirea numărului de elevi a dus și la mărirea numărului de elevi per clasă în mediu.
[12:56]Astfel că, dacă în 2020, 2021 am avut doar 19 instituții în care clasele erau de 30 35 de elevi, către anul în curent avem deja 27 de instituții care au o astfel de număr de elevi în clasă.
[13:14]Astfel de asemenea a crescut și numărul de la 4 la 10, a clase, a instituțiilor care au clasă între 35 și 40 de elevi. Supraaglomerarea școlară și distribuția neuniformă a elevilor este exemplificată și de înmatricularea elevilor în clasa I în anul acesta de studiu, astfel printre topul instituțiilor care au înmatriculat clasele I cu 41, 42 de elevi.
[13:43]Până la 38, găsim Mihai Viteazul, Liceul Mihai Viteazul, Mihail Berezoșchi, Liviu Deleanu, Dante Alighieri, Hiperion din suburbia Durlești, Ion Creangă, Onisifor Ghibu, deci clase care sunt anul acesta și care, respectiv, depășesc cu mult normativul sanitar. Dar nu numai în aceste instituții avem clase supraaglomerate. Am putea face un top 13 instituții supraaglomerate și le găsim în toate sectoarele municipiului Chișinău, nu doar într o anumită regiune a municipiului.
[14:21]Astfel că avem și în sectorul Centru, cum este Mihai Viteazul, și în sectorul Buiucani, cum este Dante Alighieri și Liviu Deleanu, și în sectorul Râșcani, Ion Creangă, dar și la Botanica, Nicolae Iorga și Elena Alistar. Ceea ce ne vorbește despre faptul că fenomenul supraaglomerării școlare este unul pentru întreg municipiul, nu pentru doar un sector concret. Totodată depășirea capacităților de proiect a acestor instituții variază de la 359 de elevi până la 772 de elevi, de exemplu, în Liceul Mihai Viteazul. Totodată clasele supraaglomerate coexistă cu mii de locuri școlare neutilizate, undeva între 5000 și 10000. Vorbim despre această diferență. 10000 dacă ne am referit la capacitatea declarată a acestor clădiri, 5000 dacă ne am gândi la faptul că între timp în capacitatea sau un proiectele clădirilor a mai apărut și alte spații necesare pentru alte activități educaționale care la etapa proiectării nu erau prevăzute.
[15:33]Dar chiar și 5000 de locuri, asta este o cifră impunătoare. Astfel că în sectorul Râșcani am găsi aproximativ nouă instituții care ne ar oferi maxim de la 28 la 841 de locuri. În sectorul Ciocana șapte instituții, în Botanica 15 instituții, în Centru cinci instituții, în Buiucani trei instituții, ceea ce ne vorbește despre faptul că spațiul este, dar nu este valorificat și nu există o strategie bine gândită vizavi de cum aceste locuri să fie ocupate și cum să reducem presiunea de pe anumite instituții.
[16:09]Astfel că din toate instituțiile, dacă am fi să le analizăm pe cele cu cele mai multe locuri, adică am face un top 15 instituții cu locuri libere, am putea vorbi despre o decalaj de la 329 de locuri libere la Liceul cu profil sportiv Avante în sectorul Ciocana
[16:29]până la 1049 de locuri libere la Gimnaziul numărul 49 din sectorul Botanica. Dar cum am mai afirmat, astfel de instituții sunt în toate sectoarele.
[16:42]Avem Matei Basarab la Râșcani, în sectorul Râșcani cu Taras Șevcenko, de asemenea avem Bogdan Petriceicu Hașdeu la Botanica, Liceul Dacia la Ciocana. Avem Gimnaziul 86 la Buiucani, deci există potențial pe fiecare din aceste instituții de a deschide noi clase, clase cu predare în limba română, pentru că presiunea este anume pe instituțiile cu predarea în limba română
[17:15]și ar putea să valorificăm acest spațiu pentru ca să echilibrăm. Soluția problemei rezolvării acestei probleme se află la Primăria Municipiului Chișinău, după cum a afirmat și domnul ministru, pentru că anume Primăria Municipiului Chișinău este responsabilă de înființarea instituțiilor de învățământ și gestionarea infrastructurilor, de delimitarea districtelor școlare, de stabilirea numărului maxim de elevi în clasă, de definirea priorităților investiționale din veniturile proprii și din componenta municipală, de gestionarea transferurilor elevilor din dintr o instituție în alta, de organizarea înscrierii în instituțiile de învățământ, dar și de aprobarea documentelor de urbanism cu prevederea infrastructurii educaționale necesare.
[17:57]Dacă să ne uităm atent asupra cauzele cauzelor acestui fenomen, putem constata: absența unui plan coerent al primăriei Chișinău pentru soluționarea problemei supraaglomerării școlare. Ineficiența modului de organizare a districtelor școlare, subutilizarea unor edificii existente și spații nefolosite, utilizarea în alte scopuri a unor clădiri școlare. O politică investițională fragmentară și gestionarea ineficientă a investițiilor din bugetul municipal. Eliberarea documentației urbanistice fără corelare la necesitățile educaționale și acum o să mergem mai profund pe fiecare din aceste cauze. Astfel că la prima cauză putem să comentăm faptul că fenomenul supraaglomerării nu este un fenomen care a apărut de azi pe mâine, deci spontan. Este un proces care a durat în timp, ceea ce ar fi oferit posibilitatea primăriei municipiului Chișinău să creeze o strategie bine gândită asupra echilibrării distribuirii elevilor în spațiile școlare,
[19:04]ceea ce la momentul dat nu avem. Acțiunea Direcției Generale Municipal Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a Municipiului Chișinău este de obicei post factum, atunci când sunt solicitate înmatriculările în instituții de a căuta în mod alert loc pentru un elev sau pentru mai mulți elevi sau pentru clasele noi formate în clasa I, ceea ce nu este corect. Este bine să anticipăm problema decât să o rezolvăm în mod alert post factum și nu destul de eficient.
[19:44]A doua a doua cauză pe care o avem este ineficiența modului de organizare a districtelor școlare, după cum a menționat și domnul ministru. La moment districtele școlare în municipiul Chișinău se formează după principiu o instituție, un district, cu adresele și străzile alăturate cel mai apropiat acestei școli fără a lua în calcul de fapt care este numărul de elevi în potențialul district. Astfel că o astfel de distribuire a districtelor nu rezolvă problema înmatriculării echilibrate a copiilor și este bine ca aici să avem o altă abordare, ca să dăm posibilitatea ca în una și aceeași regiune, maxim apropiată, să existe o oportunitate dintr o școală supraaglomerată și una sub utilizată pentru a face această redirecționare a elevilor care solicită înmatricularea.
[20:41]Avem și o cauză subutilizarea unor edificii existente în spații nefolosite. Astfel că în lista instituțiilor pe care le vedeți aici, avem locuri libere, dar totodată aceste spații sunt folosite cu alte destinații și acum și o să vedem aceste destinații.
[21:00]E vorba despre utilizarea în clădirea Taras Șevcenko a contabilității centralizate.
[21:08]În Liceul Matei Basarab avem Centrul Municipal de învățare și educație a adulților. În Liceul Sportiv Avante găsim Direcția Educație, Tineret și Sport, Ciocana. În Gimnaziul 86 găsim Școala Sportivă Specializată de Șah și joc de dame și mai avem încă câteva sedii care sunt transmise în comodat pentru instituțiile private de învățământ. Aceasta este ilustrarea celor afirmate anterior. Deci, o altă cauză ține de politica investițională fragmentară și modul ineficient în care primăria prioritizează investițiile pentru instituțiile educaționale. Astfel că am avut alocări de capital pe un parcurs ultimilor ani către instituții sau infrastructuri care au beneficiat deja de lucrări de reparații sau modernizare. Am avut totodată și ignorarea oportunităților de redirecționare a resurselor financiare către instituțiile de învățământ sub utilizate, care ar fi avut un potențial de dezvoltare. Am avut investiții ineficiente în Școala 6, Gimnaziul 52, Gimnaziul 86 și Liceul Natalia Gheorghiu, fapt care o să vă ilustrăm în continuare. Deci vorbim despre Gimnaziul 86 în care s au încercat de a extinde spațiul și de a l repara, vedeți blocul de jos, care este început, dar care așa și nu a fost finalizat și nici școala reabilitată să arate bine pentru ca să poată să atragă elevi, în pofida faptului că în Gimnaziul 86 au fost deschise clase cu predare în limba română, fiind o instituție anterior cu predare doar în limba rusă. Școala 6 este o școală care a fost re introdusă în patrimoniul municipiului Chișinău și cu intenția de a deschide școală, dar pe parcursul ultimilor cinci ani, investițiile care se au făcut în geamuri termopan sau un gardul care a alăturat nu dă posibilitatea ca în timpul apropiat aici să apară de fapt o nouă instituție educațională de învățământ și tot ce e posibil până când o să fie reparate pereții, acoperișul acestei instituții.
[23:18]Ferestrele care au fost puse vor trebuie să fie schimbate pentru că ele tot au un termen de utilizare și în momentul în care astăzi ele sunt noi, peste cinci șase ani ele vor fi vechi. Gimnaziul 52 este un gimnaziul care ar putea să o clădire care ar putea să scoată presiunea din sectorul Buiucani, dacă el ar fi reparat și pus în funcțiune, mai ales pentru reieșind din faptul că în sectorul Buiucani se construiește foarte mult și în zona în care se află acest gimnaziu de la fel. Încă o investiție interesantă am putea să spunem noi este investiția în bazinul de înot de la Liceul Teoretic Natalia Gheorghiu. Într un sector în care spunem toți că am avea nevoie de alte spații educaționale sau de consolidarea instituțiilor care sunt acuma și ar putea să înmatriculeze noi copii și trebuie să le facem atractive pentru ca părinții să de bunăvoie să meargă în aceste instituții. Am avut cel puțin 5 milioane la momentul inițiere, dar și tentativa de a mai oferi 23 de milioane pentru construcția acestui bazin de înot care nu nu considerăm că este o prioritate la moment, luând în vedere că există alte necesități mult mai stringente. Și astăzi carcasa pe care o vedeți este așa și va rămâne încă mult timp în în stadiul dat, în momentul în care noi înțelegem că avem instituții care au nevoie de reabilitare a fațadelor, de schimbarea geamurilor, de reparația acoperișurilor, etc. Eliberarea documentației urbanistice fără corelare cu necesitățile educaționale, putem foarte simplu să ne uităm peste ce clădiri au apărut împrejurul liceelor Deleanu, Ghibu, Petru Rareș, Ion Cia Doina Aldea Teodorovici, Mihail Berezoșchi și o să ne dăm seama că aceste instituții nu mai pot să înmatriculeze la ziua de azi niciun copil pentru că au clase cu 42 de copii în în clase. Ceea ce înseamnă că toate clădirile noi care au apărut și, deci, de obicei în aceste clădiri apartamente cumpără familiile tinere care vor avea copii, nu au un răspuns unde își vor înmatricula copilul său în următorii ani. Măsurile imediate care trebuie întreprinse de Primăria Chișinău le a listat domnul ministru. Vreau doar să amintesc că este nevoie ca în 2026 să se facă redirecționare a investițiilor către instituțiile subutilizate în scopul creșterii atractivității, pentru că părinții aleg instituția în care merg în primul rând după aspectul ei vizual. După aceea se interesează de curriculum intern al instituției, de calitatea procesului educațional. Primul lucru, ceea ce se vede este de fapt condițiile externe pe care poate să le să le ofere această instituție și este nevoie de aceste investiții. De asemenea, reconceptualizarea districtelor școlare este o măsură care nu cere mult timp și mult investiții. Înghețarea transferurilor nejustificate de asemenea este o acțiune care se face ușor. Deschiderea claselor în limba română instituțiile subutilizate cu predare în limba rusă ar cere un efort de găsirea unor, cel puțin pentru clasele primare, unor învățători care vor preda în limba română. Eliberarea din școli a spațiilor utilizate în alte scopuri decât educaționale de asemenea este o acțiune rapidă. Și atribuirea spațiilor suplimentare instituțiilor suprasolicitate în în imediata apropiere în instituțiile care nu sunt nu valorifică aceste spații. Astfel că instituțiile recomandate pentru includerea în bugetul din 2026 pentru investiții din partea Primăriei Chișinău ar fi Gimnaziul 49, Gimnaziul 31, Gimnaziul Taras Șevcenko, Liceul Dacia, Liceul cu profil sportiv Gloria, Gimnaziul Decebal, Steliana Grama, Galata, Nicolae Costin, Gimnaziul 86, Liceul Antioh Cantemir, Liceul cu profil sportiv Avante. Reabilitarea acestor școli și crearea condițiilor similare cu cele în instituțiile în care de obicei se îmulțesc la înmatriculare părinții ar duce la schimbarea paradigmei de înmatriculare școlară. Totodată vorbim despre acea soluție extinderea districtelor și repartizarea digitală automată a copiilor în instituțiile educaționale, în care aceasta nu ar depinde de voința anumitului factor uman, dar se ar face printr o redistribuire în dependență de viza de reședință. Astfel că dacă am crea un district unic pentru Gimnaziul Nicolae Costin și Iulia Hașdeu, care se află una de alta la 270 de metri distanță, asta ar aduce 418 locuri disponibile și ar scoate presiunea despre de pe Liceul Iulia Hașdeu. De asemenea, un district unic pentru Liceul Minerva și Gimnaziul Adrian Păunescu, care se află la 1400 de metri distanță, ar aduce 254 de locuri disponibile și iarăși aș scoate presiunea de pe Liceul Minerva. District unic pentru Liceul Gogol și Liceul Teoretic Antih Cantemir, care ambele sunt instituții cu predare în limba rusă și care se află la 1200 de metri distanță, ar aduce 370 de locuri disponibile și ar scoate presiunea de pe Liceul Gogol. Eliberarea spațiilor din școlile utilizate în alte scopuri decât educaționale, deci ne ar da posibilitatea ca aceste spații care acum se află într o stare bună să fie automat și imediat preluate pentru înmatricularea copiilor în aceste spații. De asemenea, ceea ce ca exemplu la soluția de atribuire a unor spații suplimentare instituțiilor suprasolicitate în alte sedii. O soluție, de exemplu, ar fi Liceul Ion Creangă și Liceul Matei Basarab care se află la 1000 de metri distanță unul de altul. Avem aripa Centrului de Educație Adulților care este perfect reparată și ar putea servi de înmatriculare cel puțin, de exemplu, transferul claselor primare în această aripă. Sau pentru Liceul Alena Alistar și Bogdan Petriceicu Hașdeu care de asemenea se află la 1000 de metri distanță, ar putea să existe această oportunitate fără a face mari schimbări de statut al nemijlocit al instituțiilor. Pur și simplu ar fi alocarea unui spațiu suplimentar. Măsurile pe termen lung și mediu pentru primărie, între doi trei ani, ar fi transmiterea unor edificii neutilizate în stare bună către alte instituții de învățământ. Renovarea integrală a instituțiilor care au elevi și sunt funcționale, dar sunt subutilizate. Renovarea, reconstrucția clădirilor neutilizate complet la ziua de astăzi. Și, după cum am menționat și domnul ministru, contractarea unui credit pentru a reuși de a face ca fiecare școală din Chișinău să arate ca o școală bună, ca o școală atractivă, care ar putea să și dezvolte în aceste condiții și curriculum său intern și să atragă cadre didactice calificate. În care ar putea să spunem că în fiecare instituție din Chișinău se oferă condiții egale, decente pentru fiecare elev din fiecare familie care își dorește să accesească în studii. Renovarea integrală a instituțiilor care au elevi și, dar sunt subutilizate ca exemplu ar putea să fie Gimnaziul 31 care vedeți cum arată. Gimnaziul Păunescu, care de asemenea necesită capacitare la capitolul infrastructură. Vorbim despre ca exemplu și despre Gimnaziul Nicolae Costin care ar putea fi o alternativă pentru Iulia Hașdeu, care sigur că nu arată ca Iulia Hașdeu și ar fi bine ca să aibă aceleași condiții. Gimnaziul 86 despre care am mai vorbit, în care există este într o zonă cu o puternică necesitate de locuri școlare și el de asemenea necesită ca să fie reabilitat.
[31:19]Gimnaziul 52 și Școala 6 care tot cere renovare deplină.
[31:26]Ca exemplu, fostul edificiu al Școlii Medii numărul 6 din sectorul Botanica ar putea putea deveni o soluție pentru scoaterea presiunii despre trei mari instituții care la moment sunt supraaglomerate. Vorbim despre Liceul Mihai Eminescu, Școala Primară Spiridon Vangheli și Instituția Publică Liceul Teoretic Nicolae Iorga. Vorbim despre investițiile în aceste edificii neutilizate. Gimnaziul 52, am spus că ar salva sectorul Buiucani, dacă aici s ar deschide s ar redeschide o școală în condiții bune. Școala 6.
[32:03]De asemenea, vorbim și despre investițiile în edificiile nefinalizate. E vorba despre o aripă a Liceului Iulia Hașdeu care a fost începută și neterminată până la moment. Dacă vorbim despre măsurile imediate pe termen mediu preconizate de Ministerul Educației, a vorbit domnul ministru și dacă dorește, putem să continuăm pentru a exemplifica mai mult.
[32:31]Mulțumesc, doamna Olaru. În primul rând am să precizez că exact așa cum Ministerul Educației anul ăsta a cumpărat aragaze, frigidere și mașini de tocat carne pentru cantinele din oraș, așa și astăzi desenăm pe Google Maps distanțe și arătăm cum pot fi organizate districtele școlare în municipiul Chișinău. O funcție care nu este neapărat proprie ministerului, în condițiile în care avem administratori ai școlilor în fiecare raion. Aceleași condiții și Ministerul vine cu pe lângă sugestii la ceea ce trebuie să facă primăria, cu anumite măsuri concrete care pot fi întreprinse astăzi. Așa, vorbeam despre două sedii pe care noi suntem sunt gata să vi le arătăm, gata să le transmitem orașului. Vorbim despre sediul Centrului de energetică și electronică, el are două clădiri, una este în centru, noi am renovat o integral, toți copiii se mută acolo, sunt ateliere de ultimă oră, iar blocul de la Ciocana care la fel arată foarte bine, se eliberează, respectiv putem să o transmitem spre utilizare Chișinăului, de exemplu, împreună cu Liceul Berezoșchi care este cel mai mare liceu și este hiperaglomerat, sau primăria poate să decidă să deschidă acolo o școală având în vedere că se construiește foarte mult la Ciocana. Un o altă clădire care suntem gata să o transmitem Chișinăului este actualul sediu al Liceului de Arte Igor Vieru, se află la Râșcani. În timp ce însuși liceul, care e un liceu care aparține Ministerului Educației, îl mutăm în clădirea Colegiului Tehnologic. Colegiul Tehnologic se află vizavi de Oasis, nu departe de McDonald's de la Râșcani. Respectiv, aici elevii care învață astăzi la Colegiul Tehnologic, vor absolvi. Viitoarele generații vor învăța într un Centru de Excelență în industrie ușoară, iarăși renovat, dotat, așa și, respectiv, clădirea poate fi valorificată de către Igor Vieru, iar clădirea Liceului Igor Vieru poate fi transmisă Liceului Blaga din Chișinău sau oricărui altui liceu și l dorește primăria Chișinău. În același timp astăzi Liceul Igor Vieru, care este gestionat de noi, este un liceu specializat pe arte, care nu are clasa I a IV a. Suntem gata să deschidem clase de I a IV a și totodată să extindem profilul, nu doar pentru copiii care au sunt talentați, când vine vorba de artă plastică, dar în egală măsură și pentru toți ceilalți. Bineînțeles, menținând un profil specific și specializat pe zona de arte, dar având și copii cu alte capacități și predilecții decât arta plastică. Deci, în total, doar din contul acestor schimbări, putem crește cu în jur de 1600 de locuri ceea ce poate înmatricula primăria la Ciocana și Râșcani începând cu septembrie 2026. Și ziceam suntem și gata să mai renovăm aceste sedii, dar o să vi le arătăm, ele arată și așa suficient de ok. Programul școlii Model este acea investiție mare pe care o face Ministerul. Avem 24 de școli model în instituții în în Chișinău și avem încă 12 instituții în total 36, acolo trebuie să fie. Care beneficiază de investiții aproximativ de 70,5 milioane de euro. Dintre acești 70,5 milioane de euro, noi deja am contractat, dacă doriți, credite în mare parte și o parte grant pentru renovare.
[35:53]Unele sunt în procesul de efectuare a auditurilor energetice ca să ne poată să înceapă termoizolarea clădirilor. La unele deja se finalizează proiectarea tehnică și în așteaptă achizițiile, de exemplu la Sacca, sperăm până luna martie să lansăm și achiziția de lucrări.
[36:12]Acuma, asta ziceam, avem două edificii, da, pe care le transmitem și suntem și gata să mai reinvestim în ele. Ăsta e Liceul Igor Vieru. Pe care îl transferăm și acest bloc în esență se eliberează. El mai necesită un pic de reparații cosmetice, eventual care putem să o oferim, dar acum astăzi acolo sunt se desfășoară un proces educațional, deci el este utilizat, nu este vorba de un bloc neutilizat pe care îl punem la dispoziție.
[36:44]Deci, pentru ei opțiunea este să treacă în Colegiul Tehnologic și se eliberează acest sediu.
[37:44]Și acesta este Colegiul Tehnologic, unde se mută Liceul Igor Vieru.
[37:58]Am ținut să vă arătăm aceste imagini pentru că să vă convingeți că instituțiile sunt funcționale, în primul rând, după cum observați, învață elevii acolo și condițiile sunt decente, chiar dacă nu sunt neapărat excelente, dar cred că peste medie la ceea ce oferă multe instituții din oraș. Și ziceam, suntem gata la necesitate să mai investim din propriile resurse până la 1 septembrie, pentru că Chișinău să nu poată invoca că n ar fi pe măsura așteptărilor lor aceste edificii. Ok, deci asta e vorba de proiectul școlile model. Aici avem diferențe finanțatori, acronimele sunt ale diverselor finanțatori. Avem proiectul Băncii Europene pentru Investiții, 25 de milioane de euro, ne așteptăm la o decizie finală din partea lor la bordul din decembrie. Cu resursele care se poate să fie utilizate din 2026, 2027, în total vorbim de o investiție de 50 de milioane de euro pentru întreaga țară, iar spre Chișinău vor merge 25. Ceb este un proiect deja aprobat, care este în desfășurare, 10 milioane de euro e Banca Consiliului Europei, o avem aici. Suntem în discuții foarte avansate cu cei de la Qatar care se angajează să ne ofere grant în valoare de 8 milioane de euro aproximativ. Avem 2 milioane de euro dintr un alt proiect al Băncii Mondiale care se numește equip, din care se renovează Liceul Republican Sportiv. Iar dintr un alt proiect al Băncii Mondiale pe eficiență energetică avem iarăși 15 instituții în oraș cu 10,5 milioane de euro în investiții. Acum se fac auditurile tehnice, auditurile energetice și trecem în proiectare, în speranța să avem construcții începute în 2027. Deci, noi din partea Ministerului, în toți acești ani, ne am preocupat să discutăm cu diferite bănci, cu diferiți parteneri, să găsim resurse, să contractăm și nu doar la nivelul Chișinăului, dar la nivelul întregii țări, pentru ca să putem investi în renovarea clădirilor. Și nu ar fi fost o idee rea și primăria Chișinău să se preocupe de propria rețea școlară și de supraaglomerarea din oraș și să contracteze resurse din afară pentru a putea să înceapă un proces masiv de modernizare. Aici aveți lista instituțiilor cu sumele per instituție și cine este finanțatorul pe care îl avem identificat.
[40:27]Ok, deci ceea ce trebuie să se întâmple mai departe din punctul nostru de vedere. Deci, în primul rând, noi punem la dispoziție aceste două sedii. Ele se pun la dispoziție prin comodat. Primăria este bine să înființeze o o comisie, un grup de lucru la nivelul Consiliului Municipal, cu reprezentarea primarului, cu reprezentarea Direcției Municipale. să inițiem discuția cu privire la transmiterea în comodat a acestor două sedii pe care vi le am prezentat și trebuie să pregătească pentru admiterea în aceste instituții din septembrie 2026, ca să le valorifice. În al doilea rând, și aici poate e mai extrem de important, să vină cu un plan. Deci ei trebuie să elaboreze o viziune clară, pentru că ei gestionează acest oraș, cum se va rezolva din perspectiva Chișinăului problema supraaglomerării. Noi am dat câteva exemple de districte școlare, am dat câteva exemple de clădiri care pot fi transmise și aparțin lor. Avem dat câteva exemple de instituții care pot fi scoase din unele instituții de învățământ și eliberat loc acolo, dar toate aceste decizii trebuie să le ia ei de sine stătător. Respectiv, preiau clădirile care le dăm noi, fac un plan la nivel de Consiliul Municipal, îl prezint locuitorilor orașului și merg pe planul respectiv pentru a rezolva problema. Nu există soluții care o să epuizeze problema în jumătate de an, dar cel puțin trebuie să înceapă coerent să se meargă în direcția rezolvării acestei probleme. Noi am făcut mai mult decât să construim școli pentru Chișinău, noi le dăm școli gata. Construite în stare foarte bună. Acuma rămâne primăria să și exercite atribuțiile și să prezinte viziunea lor pe acest subiect și nu mai puțin important să respecte legea când eliberează autorizații de construcții. Pentru că dacă o să continue să elibereze autorizații de construcții, fără ca să oblige dezvoltatorii să construiască școli, problema asta nu o să nu o să dispară niciodată, iar autorizațiile de construcție eliberează direcția municipală, de arhitectură și urbanism și acolo la fel lucrurile trebuie regândite. Asta este prezentarea pe care am vrut să o facem astăzi. Încă o dată reiterăm deschiderea Ministerului de a comunica constructiv cu cei de la primărie. Aceste două edificii le punem la dispoziție, suntem gata să investim, soluțiile pe care le vedem pentru ei le am prezentat. Dacă au nevoie de expertiză din partea noastră suplimentară, suntem oricând gata să o oferim, dar este important să existe voință la nivelul primăriei ca această problemă să fie rezolvată. Mai multă transparență, mai multă planificare strategică, pentru că ea de la sine doar se va agrava în următorii ani și nu se va rezolva, dacă primăria va continua să treacă sub preș această provocare.
[43:09]Vă mulțumim și dacă aveți întrebări. Mersi.
[46:53]Vera Cojocari, jurnal TV. Aș vrea să vă întreb despre administrația acestor instituții care își supraaglomerează clasele, sfidând orice normă sau recomandare. Cum îi explică directorii liceului de ce fac acest lucru și de ce nu e cum ar putea această administrație fi penalizată sau mustrată sau eu nu știu, trasă la răspundere pentru că cu siguranță clasele o clasă supraaglomerată ar cauza și o calitate mai joasă a procesului de instruire. Directorii sunt într o într o situație imposibilă, pentru că astăzi pe un district școlar există o singură școală. Respectiv formal, toată lumea care are viză de reședință pe în acel perimetru are dreptul de a fi înmatriculată la acea școală.
[47:53]Mai mult ca atât, primăria nu zice că îți poți duce copilul și în altă școală și părinții mai și insistă să meargă numai acolo.
[48:07]De asta și e atât de important să redesenăm districtele școlare și să existe măcar două, trei, patru școli care să facă parte din același district. Și atunci directorul poate zice părinților: dragă părinte, la mine în instituție locuri nu mai sunt, dar pe același district școlar este instituția de vizavi. Acolo sunt locuri, mergi acolo, dar acuma directorul nici nu poate refuza pentru că așa sunt prevederile de la nivelul Consiliului Municipal și a primăriei, că e un singur școală, un singur district. Și el e obligat formal să i ia pe toți. Ce să facă? Unde să i redirecționeze? Și asta nu e o problemă care se rezolvă la nivelul unui director de școală din oraș. Trebuie să existe o viziune a direcției și a Consiliului Municipal și a primăriei pe marginea acestui subiect. Și cea mai simplă și banală rezolvare este să nu fie o școală, un district, să fie măcar două, trei, patru. Pentru că sectorul Râșcani, unde locuiesc de o viață e măricel, dar în același timp e la o distanță de două, trei minute cu troleibuzul. Câteodată.
[49:52]Vera Cojocari, jurnal TV. Investind în toate școlile, investind în toate școlile și asigurându ne că, indiferent dacă înveți la Creangă sau la Eliade sau la, nu știu, Gimnaziul 86, calitatea studiilor de care beneficiază copilul tău este similară. Astăzi lucrul ăsta nu se întâmplă și obiectiv părinții iau decizii raționale. Ei își orientează copiii în direcția instituțiilor unde în perspectiva lor educația este mai de calitate, iar responsabilitatea primăriei și a Ministerului, de asta și investim în toate aceste școli, inclusiv noi, e să ne asigurăm că nu contează la care școală din oraș învață copilul, pentru că educația este similară din punctul de vedere a calității. Astăzi, bun, unele școli, clar că mai au și eticheta asta moștenită cumva, o reputație construită în timp, dar în același timp, obiectiv nu peste tot educația oferită este de aceeași calitate. Și atunci, atâta timp cât nu rezolvăm, nu se rezolvă problema asta, părinții o să o să continue să vrea să și dea copilul acolo unde crede el că i se oferă cele mai bune condiții și asta este natural să o facă. Deci eu nu cred că aici problema e părinții, aici problema este că calitatea educației nu e aceeași peste tot. Mulțumim.
[51:31]Ne ascundem de ea. Mulțumim.
