[0:00]În această activitate experimentală vom observa obținerea acetilenei sau etinei și câteva din proprietățile acetilenei, proprietăți chimice. Ca să obținem acetilena, avem nevoie de carbid, care este acetilură de calciu sau carbură de calciu. Bineînțeles, puritatea carbidului în carbură de calciu este cam 70-80%, în mod normal carbidul este alb. care în reacție cu apa formează acetilenă și hidroxid de calciu. Reacția este extrem de violentă și are loc o degajare mare, foarte mare de căldură. Prin urmare, ca să nu facem vreo explozie, am pregătit aici o eprubetă în care am pus pe fundul ei bucățele de porțelan sau pietricele și am perforat fundul eprubetei, ca apa care va fi în acest pahar Berzelius să urce ușor și să reacționeze cu carbidul care o să-l punem deasupra pietricelelor. Prima reacție a acetilenei va fi o reacție de adiție a bromului la acetilenă. Am pregătit aici, prima eprubetă, apă de brom, care are o culoare brună, specifică bromului. Dar mai întâi să obținem acetilena. Voi lua câteva bucățele carbid și le introduc aici în eprubetă. După ce am pus carbidul, vom atașa tubul dop perforat, prevăzut cu tub de sticlă și cu un furtun. După ce vom introduce eprubeta în apă,
[3:25]vom atașa furtunașul prima dată în apa de brom. Și acum adăugăm apă, astfel încât aceasta să reacționeze cu carbidul. Observăm degajarea acetilenei. un prim produs la adiția bromului, la acetilenă, este 1,2-dibromoetenă. Iar produsul final la adiționarea completă este 1,1,2,2-tetrabromoetanul este incolor.
[4:47]Acum vom introduce furtunașul în reactiv Tollens. Și barbotăm și aici barbotăm acetilena. Reactivul Tollens este hidroxid diaminoargint (I). Deoarece atomii de hidrogen din acetilenă au un caracter slab acid, ei pot fi înlocuiți cu ioni metalici. În cazul nostru, la reactivul Tollens, sunt înlocuiți cu ioni de argint. Se formează acetilură de argint, care este acest precipitat precipitat alb-gălbui. Îl observăm pe fundul eprubetei. Amoniac și apă. Acetilura de argint este explozivă prin încălzire sau lovire. Deci, acetilena cu reactivul Tollens, avem o reacție de substituție a atomilor de hidrogen cu ion de argint cu formare de acetilură de argint. Precipitat alb-gălbui.
[7:29]În a treia eprubetă am pregătit o soluție violetă de permanganat de potasiu. Aici vom observa oxidarea acetilenei cu soluția slab bazică de permanganat de potasiu. Se va forma acid etandioic, adică acid oxalic, și vom observa și apariția unui precipitat brun de dioxid de mangan, deoarece în permanganatul de potasiu manganul are starea de oxidare +7, iar în dioxidul de mangan are starea de oxidare +4. Deci, observăm decolorarea soluției violet de permanganat de potasiu și apariția precipitatului brun de dioxid de mangan.
[9:25]Și ultima reacție, să sperăm că mai avem acetilenă. Atașăm furtunului încă un tub de sticlă, să observăm aprinderea acetilenei. Observăm că ea arde cu o flacără luminoasă, cu o temperatură foarte mare și observăm și o funingine, un fum negru, care se datorează descompunerii termice a acetilenei în elementele componente, carbon și hidrogen. Funinginea este carbonul.
[10:37]Flacăra oxiacetilenică este folosită la sudura metalelor, tăierea metalelor și în oxigen pur ajunge la o temperatură de 3000° C. Prin reacția dintre carbid și apă, se obține deci acetilenă și hidroxid de calciu. Dacă picurăm fenolftaleină, care este o soluție, observăm incoloră, în vasul unde a reacționat carbidul cu apa, observăm o culoare roșu carmin, specifică bazelor. Deci, fenolftaleina în mediul bazic dă culoarea roșu carmin. Aici s-a format hidroxidul de calciu.
