[0:00]Eu mă simt ca un om care poate consideră că n a făcut foarte mult pentru această echipă. Am înființat-o și acum patru ani în 2021, mai mult de patru, da, nu știu cum trece timpul.
[0:14]Aveam o singură echipă de robotică în HD care lucra pe unde apuca pe la părinți, prin garaje și în momentul în care am venit acolo am zis: „Trebuie să facem ceva. Robotica trebuie să aibă un statut oficial aparte și acum ei o casele lor, amândouă echipele.
[0:33]Și cealaltă echipă merge foarte bine și pot să spunem, da, mergem acasă. E un lucru extraordinar. La început poate mi s a părut că această competiție din ochii, prin ochii mei, care sunt profesor de fizică și prețuiam mai mult aspectele tehnice.
[0:52]Mi s a părut ușor nedreaptă pentru că dacă vrei să ajungi în top, nu poți s o faci numai prin performanțe tehnice. Dar după aceea am înțeles care este rostul acestui cumul de elemente care sunt luate în considerare.
[1:03]Și ceea ce mă bucură enorm anul acesta este că echipa noastră a excelat în ambele aspecte, în ambele direcții. Să joci, ei sunt puțin sunt frustrați, supărați că n au câștigat finala.
[1:19]Și eu le am spus: „Nici nu mai contează. Faptul că ai jucat finala este extraordinar, că ai fost la o diferență de șase puncte din 500 față de ceilalți este nesemnificativ. Ai fost acolo.
[1:33]Faptul că pe lângă partea tehnică unde au excelat, au luat și acel premiu Inspire care este foarte valoros și care certifică activitățile lor conexe care nu sunt de natură tehnică, ci de natura implicării în ceea ce înseamnă viața societății.
[1:49]Asta spune foarte mult că e echipa a avut coeziune, a funcționat într adevăr ca o echipă și nu poate decât să mă bucure, iar pentru ei, cred că sunt niște zile pe care, Doamne, sunt emoționată.
[2:04]Nu le vor uita toată viața. Deci să prinzi așa ceva în liceu, asemenea performanță, cred că te marchează frumos și benefic pentru tot restul vieții.
