[0:14]Aveam șase ani sau șapte, atunci când v am cunoscut. Aveam un ghiozdan în spate și emoții am avut. Cu răbdarea și cu harul, încet, fără să mi dau seama. Mi ați deschis abecedarul ca să învăț să o scriu pe mama. Și apoi puțin din toate, cu dragoste mi-ați predat. O să plec azi mai departe, cu tot ce m-ați învățat. La revedere, azi plecăm, către povestea următoare. Dar niciodată nu o uităm pe doamna noastră învățătoare. Ne așteaptă o viață palpitantă, dar ne vom aminti cândva. Că piatra aia importantă la temelie a fost ea.
[1:33]Deși știm că ne iubiți, nu rămâne clasa goală. Alți copii vin să le fiți și lor mama de la școală. Succesul e doar o scară, nu știm sus ce ne așteaptă. Dar urcarea e mai ușoară, fiindcă ne-ați fost prima treaptă. Mulțumim pentru răbdare, plecăm azi niște școlari. Dar ne întoarcem fiecare să ne vedeți oameni mari. La revedere, azi plecăm, către povestea următoare. Dar niciodată nu o uităm pe doamna noastră învățătoare. Ne așteaptă o viață palpitantă, dar ne vom aminti cândva. Că piatra aia importantă la temelie a fost ea.
